vineri, 29 iunie 2012

STARE DE SPIRIT

          Călătoria prin lumea fascinantă a Capriciilor lui Goya 
ne întoarce de fapt la realitatea cotidiană. În vreme ce unii 
învaţă alfabetul politicii la şcoala de vară a partidelor, cu 
maeştri renumiţi, alţii visează, chinuiţi de coşmaruri, la 
palatul în care se vor muta foarte curând....

                                                                  The Sleep of Reason Produces Monsters

             Poporul, ocupat fie cu muncile fie cu protestele, e, 
ca întotdeauna, nevăzut, neascultat, nebăgat în seamă, 
ignorat sau. de ce nu, călcat în picioare...

miercuri, 4 ianuarie 2012

TRĂITE

Ne mirăm cu toţii că noua generaţie citeşte foarte puţin. Nu întâmplător am folosit citatul din Miron Costin şi doresc să mă opresc asupra lui fiindcă el pare a evidenţia un cuvânt pe care, intenţionat sau din superficialitate, îl ignorăm :  zăbavă ( ZĂBÁVĂ, (rar) zăbave, s. f. 1. Întârziere, încetineală, tărăgăneală, zăbovire. ◊ Expr. (Fam.) Un bob (de) zăbavă = un pic de răbdare; imediat, numaidecât, îndată. A-și face zăbavă = a-și pierde vremea, a întârzia. Fără (de) zăbavă = fără întârziere, imediat, îndată. 2. Răgaz, odihnă. 3. Trecere de vreme; amuzament, petrecere, distracție. – Din sl. zabava. ).  A zăbovi, presupune aşadar o anumită întârziere, încetineală, răgaz, toate caracteristici ale altor vremuri şi, implicit, legate de reverie, meditaţie.
Cu câtă ipocrizie ne afişăm nemulţumirea faţă de autocar sau tren ( gândind tot mai des la avion ) şi lovim din picioare, ca nişte copii răsfăţaţi, invocând paradisul pierdut al căruţei sau al trăsurii!